Prilej de a sărbători viața și natura, sărbătoarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul poartă în popor numele de Sânziene sau Drăgaică.
Numele de Sânziene provine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. Totuși, Sânzienele sunt cunoscute și sub alte nume precum: Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele.
Semnificația acestei sărbători este una a iubirii și a fertilității. Spre deosebire de Iele,care afectează și pocesc pe cei care le văd jucând sau le aud cântecul, Sanzienele erau personaje benefice, care aduceau prosperitate agrară și împlinire pe plan sentimental.
Atât fetele, cât şi femeile îşi puneau în păr sau în sân floarea de sânziene, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.
Din spicele de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau dansul Drăgaicei pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. În tradiţia populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei.
Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire. În alte părți, această sărbătoare are denumirea de Sânziene, dar și mai multe semnificații.
La Gura Foii, sărbătoarea Sânzienelor a fost marcată printr-o șezătoare la biblioteca din centrul comunei,la care au asistat deopotrivă tineri și adulți.
Au fost împletite cununi din flori de sânziene și din spice de grâu,și s-au spus povești și legende despre sărbătoarea populară a Sânzienelor.
Grupul de tinere fete au refăcut apoi la marginea pădurii hora Sânzienelor, așa cum odinioară au făcut-o și bunicile lor.
